Amintiri

Tot perioada liceului rămâne cea mai frumoasă. Îmi amintesc că în pauze ne închideam în clasă ca să cântăm la chitară. Probabil colegele (căci am avut mai mult colege) îşi amintesc cântecul Gaşca... " Gaşca de fiecare dată / E azi împrăştiată/ N-o vom uita nicicând". Eh, iată că am uitat-o! A trecut... Acum fetele se dau cu gloss şi scriu sms-uri. Noi nici măcar nu aveam telefon mobil în liceu. Pe vreme mea Liceul Pedagogic era altfel. Am avut ocazia, pentru puţin timp, să revin după 8 ani în acelaşi liceu, dar ca profesor. Oh, ce diferenţă! E adevărat ca acum liceul e vopsit în culoarea PD-L-ului şi are termopan, dar înăuntru....înăuntru nu mai e nimic din aerul de poezie, muzică şi cuvinte de mai demult. Liceul Pedagogic şi-a pierdut specificul, a devenit un liceu obişnuit. Mergând pe vechile culoare m-am simţit ca în filmele SF...era un amestec ciudat de trecut şi prezent. Parcă îmi vedeam profesorii ca nişte statui încremenite în culoarea dintre vis şi amintire. N-am avut niciodată "pile", nici în liceu, nici la facultate, nici la vreun loc de muncă...dar am avut mereu profesori care au crezut în mine. Profesori pe care nu-i pot uita. Şi-mi amintesc de visele de atunci...Şi-mi mai aminesc de olimpiade, de concerte, de repetiţiile de la cor, de orele de chitară, de orele de pedagogie, pe care le iubeam, de orele de matematică, când îmi doream să dispar, de prietene...Parcă aveam timp pentru orice. În facultate n-am avut timp să-mi fac prieteni. Am făcut parte din categoria studenţilor "dificili", cu serviciu. Şi-am evoluat într-un om al timpului modern...care aleargă permanent între două proiecte. Nu ştiu de ce omul modern preferă singuratatea. Omul modern se ascunde în spatele unui calculator, sau se cufundă în muncă aşteptând... pe sistemul "caută-mă tu!". Dar şi în liceu, şi în facultate am iubit literatura, deşi am refuzat vehement s-o privesc cu ochi tehnici. Literatura e emoţie, e sentiment, e pasiune, e suflet, nu poate fi o schemă , nu poate fi A+B= C. E adevărat că există teorie literară...dar asta e o alta discuţie, pentru o altă noapte...Suntem tot liceeni şi acum , dar ne place să ne ascundem în spatele unor măşti fără sens.
http://www.youtube.com/watch?v=06NC4P2IJiE&feature=related